HocusPocusPreparatusBlog(us)

words, words, words.com weblog

Noaptea mintii si betia de cuvinte

Revin cu ultima serie de perle adunate pana acum, dar nu neaparat ultima pe anul acesta.😀 Sa nu uitam ca urmeaza bac-ul de toamna.😉 Asadar, ceea ce voi posta in continuare reprezinta perlele culese de mine la bac-ul de la inceputul lunii acesteia, cand candidatii iar au dat cu stangul in dreptul, nefiind in stare sa trateze un text studiat din opera poetica eminesciana, nu de alta, dar poezii de Eminescu invatam inca de la gradinita.😀 Ce sa va spun, ca am gasit tratat la subiectul III, acesta cu Eminescu, romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu si poezia „Plumb”, de George Bacovia? Da, am gasit! Inchipuiti-va!🙂

Pe de alta parte, pentru foarte multi dintre candidati, coerenta in exprimare este ceva ce mai au de studiat, si inca din greu, pentru ca, desi folosesc cuvinte romanesti cu sens de sine statator, in momentul in care le folosesc in enunturi, enunturile nu transmit niciun mesaj logic. Asta ma face sa ma intorc din nou la „amicul” Eminescu, cel care spunea, parca profetic, in „Luceafarul„: „Desi vorbesti pe inteles, / Eu nu te pot pricepe”. Cam asa am simtit si eu in multe cazuri, atunci cand a venit vorba de eseul structurat de la subiectul III, de textul argumentativ de la subiectul II sau de raspunsurile candidatilor la cerinta 9 de la subiectul I.😀

Unii dintre voi poate credeti ca exagerez, dar sper ca exemplele culese de mine din tezele candidatilor despre care v-am vorbit sa va convinga de obiectivitatea afirmatiilor mele anterioare. Cumva, mi se pare ca gradul de promovabilitate devine invers proportional cu gradul de dificultate al subiectelor, mai exact, cu cat sunt mai usoare subiectele, cu atat pica mai multi elevi examenul. Paradoxal, nu?😀

Mai intai postez documentul pdf care contine subiectele date la bacul acesta, pentru ca sa va puteti da seama de cerinte: subiect bac romana iulie 2012.

Va doresc lectura lamuritoare si nu uitati ca toate greselile gasite in textele de mai jos apartin autorilor acestora, eu doar le-am transcris ca atare.😉

PERLE 2012 – COLECTIA DE VARA (iulie)

La Subiectul I

Cerința 2:

  • Rolul cratimei în secvența: s-o ajut, este de a lega cele două cuvinte întrunu-l singur și de a da înțeles acestora în textul dat.
  • Rolul cratimei în secvența: s-o ajut reese din semnificația titlului operei.
  • Elidarea vocalei „-ă”, din punct de vedere fonetic desparte 2 cuvinte pentru pronunțarea mai rapidă, iar din punct de vedere morfologic desparte două cuvinte în părți de vorbire separate.
  • Cratima marchează grafic o despărțire între silabe, rostită într-un singur cuvânt.

Cerința 3:

  • Locuțiunea substantivului inimă este = inimos, numai inimă, inimătot, etc.

Exp. După demonstrația făcută s.a dovedit a fi inimătot!

  • Ștefan stă cu inima în dinți.
  • Când am văzut rezultatele la bacalaureat era să-mi stea inima.
  • Când te uiți la mine drept sare inima din piept.

Cerința 4:

  • Tipul de perspectivă narativă din textul citat, este semantic și polisemantic.
  • Tipul de perspectivă narativă este povestirea.
  • Perspectiva narativă din textul citat este redată prin povestire și prezentare. Se exprimă prin mărcile pronominale la persoana I, II, III, singular.
  • Perspectiva narativă din text este Distributivă.
  • Perspectiva narativă: „din față”.
  • Autorul este ombi prezent.

Cerința 7:

  • (rolul verbelor la imperfect, n.n.) Au rolul de a ne motiva pe noi cititorii de afirmația textului.
  • Valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect din text scot în evidență caracterul personajului și principiile lui de viață.
  • Valoarea expresivă a fetei de a învăța să treacă două clase într-un an.

Cerința 8:

  • Naratorul folosește personajele la persoana I singular și plural, evidențiind existența mai multor personaje.
  • Textul aparține genului epic genului epic deoarece e scrisă în proză narațiunea este a persoana întâi „m-a uimit”, naratorul este omniscient și omniprezent.
  • Genul epic este o trăsătură literară întâlnită deseori în operele de mari întinderi: romane, povestiri, basme, etc., având următoarele caracteristici în textul de față: prezența dialogului.
  • Două trăsături ale geniului epic: epitet, anumerație.
  • Are empicit, subiect bine definit, personaj principal, cât și personaje secundare, subiectul și descrierea sunt superbe sărind de la subiect.

Cerința 9:

  • Prin romantismul acesti opere poetul își exprimă naturalețea ținuturilor moldovenești, elarată dragostea bătrînei văduvă cu durere de mînă și fără copii față de tînăra fetiță de numai șaisprezece ani care o crește cu mare drag.

La Subiectul II

  • Un al doilea motiv ar fi acela în care calitatea unei persoane este însoțită de o minte ascuțită și anume această calitate fiind valorificată la adevărata ei valoare.

În concluzie calitățile umane pot sa nu pot benefice într-un anumit aspect, dacă sunt sau nu sunt folosite cu rost, tind să susțin această idee în argumentele ce le-am prezentat.

  • Lucian Blaga se referă la o persoană la care nu are pretenții să fie un fenomen sau geniu, doar calitățiile îl interesează să le folosească cu rost, doar atunci când trebuie arătate.

Afirmația lui Lucian Blaga mai sugerează demnitatea față de om și corectitudinea prin el însuși.

Blaga aduce niște argumente față de oamenii din jur pentru a le reftifica greșelile de viață și pentru a-i aduce în realitatea lui. Calitațiile nu sunt îndeajuns pentru el, se mai referă și la ideea de a le folosi cu rost în sinea lui.

  • Spre exemplu: degeaba o persoană spune adevărul când acesta nu are niciun fel de consecință asupra sa sau a interlocutorului, dacă în momentele cruciale alege să minte.
  • În opinia mea cred că afirmația lui Lucian Blaga este de un adevăr incredibil de pur având mare dreptate spunând aceste lucruri.
  • Rostul unor calități e ca apa pe care o consumăm în fiecare zi. Eu consider că un om este perfect dacă are și câteva calități pe care știe să le folosească la momentul dat și la momentul potrivit.
  • Calitățile umane, ce pot spune sigur că toți oameni au o calitate, nu cred că este persoană fără să aibă măcar o calitate, dar din păcate nu toți oameni și le folosesc în scopuri bune, nu spun că toți sunt la fel, nu, dar majoritatea folosesc calitățile lor doar pentru ei, eu că cei cu calități care le folosesc în scopuri bune, trebuie sprijinite; respectați deoarece el a găsit rostul calități lui de ași ajuta semeni, până la urmă cam despre asta e vorba „ajutorul reciproc”.
  • Calitățile umane sunt ceva de neînchipuit.
  • Calitatea umană poate fi exprimată prin acumularea calității unui om.

La Subiectul III

  • Mihai Eminescu, un adevărat romancier al vremurilor sale.
  • Mihai Eminescu era un poet iubit de toată lumea. El compunea poezii de dragoste de exprimare, de mulțumire. Se inspira din natură, din bolta cerească și din viața de zi cu zi. În jurul poetului se aflau numai oameni răi care doreau să-i facă numai rău.

Mihai Eminescu a fost închis la spitalul din Iași la nebuni, fiind acuzat că nu era în toate mințile, dar el nu era nebun, era perfect sănătos.

Mihai Eminescu a fost omorât în cap cu o cărămidă, găsit de asistente mort. Creerul lui a fost examinat și cântărit după care a fost aruncat la gunoi și mâncat de câinii hoinari.

  • Mihai Eminescu evidențiază viziunea despre lume în textul poetic studiat ca pe „o lume” în care trăiește imaginar.
  • Mihai Eminescu este un poet care a scris volume de poezii. Eminescianul a scris multe volume de poezii la viața sa dintre care cea mai citită și iubită poezie a fost „Luceafărul”, Mihai Eminescu a lucrat zi și noapte la ea pentru a finaliza-o și include-o într-un volum.

Poezia „Luceafărul” are ca trăsături, viața unor tineri îndrăgostiți și despre lumea din jurul lui.

  • Tema poeziei o constituie dragostea luceafărului de pământeanca Cătălina.

Cătălina, care se îndrăgostește de luceafărul după cer.

Cei doi au parte de întâlniri nocturne la care asistă multe alte elemente ale naturi.

Finalul poeziei se încheie prin viziunea autorului despre lumea terestră.

  • („Luceafărul” n.n.) Opera a fost scrisă în perioada interbelică făcând parte din curentul literar balzacian.

Poezia în sine este un basm cu prinți cu părul bălai și cu fete frumoase.

  • Mihai Eminescu în expresivitatea poeziilor sale despre lume își manifestă dorința de a desluși ideile sale inspirate din natură.

Lumea în general este reflectată sub opinia sa foarte atrăgătoare și prietenoasă văzânduși de scopurile și idealurile sale în viața de zi cu zi.

  • Poemul „Luceafărul” a fost scris de marele romancier al literaturii române, Mihai Eminescu.
  • Luceafărul a ajuns la limita răbdării.
  • Locul de întâlnire, de comuniune al fetei cu astrul și cu toate celelalte elemente prozodice este natura, care este cel mai potrivit loc și un mod de conectare cu lumea paradisiacă.

Universul liric este un univers imaginar, universul creat de eul liric, precoce comuniunii care are loc între pământ și cosmos, între oameni și elementele prozodice, între iubită și luceafăr.

  • Gestul sinucigaș al Luceafărului, acela de a deveni pământean…
  • În poezia „Luceafărul” aparținând lui Mihai Eminescu se ilustrează probabil cel mai bine conceptul eminescian. Această poezie a fost scrisă în perioada postbelică, aparține genului liric. Autorul Mihai Eminescu prin această poezie dorește să-și exprime dragostea, o dragoste imposibilă dar în poezie reușind să împlinească dragostea cu sacrificiul suprem viața. Titlul „Luceafărul” descrie deja starea bărbatului asupra femeii, el urmărind-o în fiecare seară îndrăgostindu-se de ea mai mult cu fiecare seară ce trecea.
  • „Luceafărul” o poezie ași zice eu foarte frumoasă cu o temă pe care mulți încercăm să o găsim dea lungul vieți noastre „Dragostea”, eu pesonal nam citito cap-coadă și asta fiind acum mult timp în urmă, poate dacă îmi aduc aminte de copilărie o găsesc și pe ea, poezia.

În mare parte știu că Mihai Eminescu se îndrăgostiseră de Luceafăr „cel de pe bolta cerească” arătând deja locul și timpul.

Opinia mea este că da se reflecta viziunea despre lume în Luceafăr, deoarece a-m mai menționat mai sus fiecare om are nevoie de dragoste, fie cea părintească fie cea frățească sau, pentru mine cel puțin este cea mai plăcută dragostea cea a soției mele, bine înțeles nam să pun niciodată al locul doi dragostea pentru fetița mea, copilul meu ea fiind motivul meu de a deschide ochii dimineața de a mă apuca din nou de școală, de a lua viațăn dinți. Și sunt convins că fiecare om care este părinte face la fel, mai puțin cei care nu pot avea sentimente, acei oameni nu pot simți nici dragostea.

Eu pe Mihai Eminescu mi-l imagina, când citeam această poezie, stând pe spate într-un lan mare de grâu cu foi maroni și cu călimara plină de cerneală albastră și o pană de păun, dar nu una lungă una scurtă, fină, pierzând ore în șir cu ochii atenți pe bolta cerească, ocolind cu ochii Luceafărul dar neputând pentru mult timp, cred că era ceva magnific.

Incipitul mi-l aduc aminte și acuma după ani lam înțeles cum a vrut Mihai Eminescu să fie înțeles, ma atras într-un fel de poveste, îmi aduc aminte că debea așteptam să văd ce scrie în următoarea strofă.

Dacă nu mă înșel Mihai Eminescu se rupseseră de lumea înconjuratare concentranduse doar la dragostea lui, asta pentru un anumit timp.

Sunt curios ce la făcut sa renunțe la ea, cum a trecut peste, uitat de ea, sau e posibil să nu fii uitat, doar pastrat într-un loc, și reamintit în clipele revine.

  • Natura și iubirea au fost cele care le-au inspirat poetului idei pe care le-a transpus în poezii.

Noapte este un mare prilej pentru această iubire pentru că noaptea este mereu romantic deoarece întâlnirea este doar între cei doi.

Titlul poeziei „Luceafărul” este o mare stea cunoscută și vizibilă, această stea este ca un supraveghetor, un martor al Universului, care observă toate cele întâmplate în spațiul terestru.

Luceafărul tânjește mereu după o iubire ideală, aceste vând să implice în iubirea lui, natura care este familia Luceafărului, după cum mărturisește chiar el.

Luceafărul mereu îi propunea și o urmărea mereu pe iubită ca să meargă la el, ca să steie împreună și să vadă priveliștea frumoasă, unde nu va mai murii, va trăii pe veci, dar iubita îl refuză, deoarece ea ar trebuii să moară ca să ajungă la el, iar ea refuză acest lucru.

  • M. Eminescu ne ilustrează o poveste de dragoste dintr-o fată și o stea („Luceafărul”) care se sfârșește dramatic.

În primele strofe ne prezintă pe protagoniști acestei povești de iubire, care decurge încet și plină de frustrare de nereușita întâlnire a celor doi iubiți. Ideea poetului de a prezenta o viziune a lumi atât de umane, cât și cea cosmică, ne lasă imaginația de-a lua niște dimensiuni nemărginite.

Viziunea despre lume care poetul o reflectă este cea greu de înțeles tot ceea ce se întâmplă și motivul lor, dar se întâmplă fie că vrem noi sau nu.

  • Poezia „Floare albastră” aparține genului epic și prevestește apariția „Scrisorilor”.

A consemnat pentru voi, exact ca-n “documente”,

Culegatorul de perle de serviciu😀

PS: Toate imaginile atasate materialelor despre perle si examene au fost preluate de pe romanicelebri.ro, mai exact de pe pagina lor de Facebook.

Iulie 21, 2012 - Posted by | Mad world, Noutati, resurse scoala | , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: