HocusPocusPreparatusBlog(us)

words, words, words.com weblog

Nici prostia nu mai este ce-a fost…

… asta pot spune cu privire la ultima recolta de perle de bac din anul apocalipsei (2012 d.Hr.).😀 Unele au fost atat de stupide, incat nici macar nu ma mai distrau. Totusi, am reusit sa strang cateva care sper sa va descreteasca fruntile si sa va dea un „clue” referitor la „starea natiunii”.

Intr-o nota pesimista, un coleg mai hatru ne zicea cu ocazia acestei sesiuni de bac: „Fiti atenti, la batranete, astia or sa ne eutanasieze, ca sa nu ne mai plateasca pensiile!„, iar altul i-a raspuns, in aceeasi nota: „Ba o sa ne faca vant pe scari, ca sa nu ne dea nici ajutorul de inmormantare!” Cam macabru, dar, daca nu e probabil, cel putin e posibil sa se adevereasca, luand in calcul actuala situatie sociala a tarii.🙂

Iata si documentul pdf care contine subiectele date la bacul acesta, pentru ca sa va puteti da seama de cerinte, si nu uitati ca orice greseala de continut sau de exprimare veti gasi in textele de mai jos, aceasta nu-mi apartine, ci apartine onor candidatului de la care am extras perla: subiect bac romana august 2012

PERLE 2012 – COLECTIA DE TOAMNA (august)

La Subiectul I

Cerința 2:

  • (Cratima) Micșorează silabele și menține rima poieziei.
  • În poezie își exprimă iubirea față de o „ea” adică despre o femeie. Rolul cratimei din secvența: „Dac-al ei glas” exprimă întâlnirea a două vocale exprimată printr-o linie.

Cerința 3:

  • Glas de copil se aude în surdime.

Cerința 6:

  • Două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității sunt: efemeritatea timpului, frumusețea trupească.
  • Personificarea, Epitetul, Epitaful.

Cerința 7:

  • Una din figurile de stil utilizate de autor este epitetul. Mihai Eminescu se folosește pentru a creea un cadru mirific, plăcut cititorului. Crează o relație de comprehesiune cu receptorul. Autorul crează prin jocul de cuvinte așezate în pagină a cea nostalgie, entuziasm, a cea stare la care simți că plutești alături de personaje. Autorul transmite a cea emoție a personajelor și cititorilor.
  • Semnificația figurii de stil este că nu are personaje are rimă și are doar narator asta înseamnă că e poezie.

Cerința 8:

  • Textul aparține genului liric deoarece este un text de dimensiuni ample în versuri iar narațiunea este la persoana a III-a singular.
  • Cele două trăsături ale genului liric sunt: „robit” și „petrec mereu”. Ne arată cum el mergea mereu pe același drum cu jale că să se întâlnească cu femeia a căror farmece avea un „nu știu ce” ș-un „nu știu cum”.

Cerința 9:

  • Poetul, în măreția pe care o vede în acea făptură, este confuz.
  • În prima strofă poetul se referă la trecerea anilor, poetul spune că oricât ar trece anii, viața tot mai mult îi va plăcea, pentru că-n toată ființa lui este o făptură, și viața e un nimic.
  • Ea avea ceea ce lui îi plăcea dar nu știa exact ce anume avea.

La Subiectul II

  • În concluzie dacă ar citi mai multă lume această afirmație probabil s-ar mai deștepta și ar ști cum să muncească și pentru cât să muncească.

La Subiectul III

  • Romanul este o specie a genului epic în proză cu o acțiune amplă în care, binele învinge rău.

– pentru romanul Ion”, de Liviu Rebreanu:

  • (Pe Ion) Unealta care-l reprezintă este sapa.
  • Rebreanu este romanticerul care vrea să creeze impresie că este un observator (atât și nimic mai mult), un observator omniscient de „sigur dar lipsit de vocea proprie” Arca lui Noe.
  • Ion este o făptură mai mare decât natura în viziunea lui Nicolae Manolescu prin nararea acestei opere literare.
  • Romanul face parte din curentul literar țărănesc, deoarece se vorbește despre viața țăranului mort după avere.

– pentru romanul Moromeții”, de Marin Preda:

  • Romanul începe încet, fără grabă, ca un fum de țigară, și se termină grăbit.
  • Moromeții de Marin Preda este un roman interbelic și totodată al experienței începând cu sec. al XVI-lea.
  • În Poiana lui Iocan țăranii mijlocași se adunau și făceau politică după reguli știute numai de ei.
  • Ilie Moromete era un om apsin după avere, având pământ mult avea cu ce să-și întreține familia sa era un om cu dare de mână și harnic.
  • Ilie Moromete ne având bani și era casa supotecară dată la bănci trebuia să facă ceva ca să nu-și piardă casa și alte bunuri.
  • Moromete „tânărul țăran arhetipal”.
  • Îi înmânează oile familiei.
  • Guica era văduvă iar ea își dorea cu stupoare ca fratele ei să nu se mai recăsătorească.

– pentru romanul Baltagul”, de Mihail Sadoveanu:

  • „Baltagul” prezintă familia Lipan de la începutul secolului al XIX-lea.
  • Nechifor a fost văzut ultima dată între Buda și Sumatra.
  • Este un roman mioritic cu privire la lumea satului.

A consemnat pentru voi, exact ca-n “documente”,

Culegatorul de perle de serviciu😀

Septembrie 13, 2012 - Posted by | Noutati, resurse scoala | , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: