Prizonierul cerului
Cu toate ca nu am mai scris de mult pe blog, nu ca nu mi-as fi dorit sau ca nu as fi avut ce sa scriu, dar timpul asta chiar nu tine cu mine, acum pur si simplu nu ma pot opri din starea de bucurie. Da, a aparut chiar zilele astea (desi ma asteptam sa apara abia prin septembrie), la Editura POLIROM, cartea „Prizonierul cerului„, de Carlos Ruiz Zafon, cea de a treia din seria „Cimitirul Cartilor Uitate„! (yupiiiiiiiiiiii, a aparuuuuuuuuuuut!!!! <aici, eu dansand de bucurie> :D) Traducerea si notele au fost realizate de Ileana Scipione.
Pentru cei care au nimerit pe blogul meu cel putin o data inainte de data asta, nu cred ca e nevoie sa spun cam ce specie de fan inrait sunt eu cand vine vorba de scriitura lui Zafon, in general, si de aceasta serie, in special. 😀 Domnule, ne place, place, place… la infinit! 🙂 Ia ghiciti cine tocmai si-a comandat-o pe elefant.ro!? 😀
Acum ca m-am bucurat zgomotos, sa trecem (la ce altceva decat) la treaba. 😉 Adica, sa punem aici prezentarea cartii si cateva opinii critice specializate despre ea, preluate de pe situl editurii (cel putin pana cand o sa o citesc si o sa va spun opinia mea, fie ca vreti, fie ca nu :D).
Prizonierul cerului (2011), cel de‑al treilea volum din ciclul de romane inceput cu Umbra vintului si Jocul ingerului, revine la misterioasa si fascinanta lume din Cimitirul Cartilor Uitate, in centrul vechi al Barcelonei. In dimineata de Craciun a anului 1957, Daniel Sempere, cunoscutul protagonist, se afla singur in anticariatul tatalui sau, cind apare un personaj misterios. Acesta isi manifesta interesul fata de unul dintre cele mai pretioase volume din magazin, tinut sub cheie, o editie frumoasa, cu ilustratii unice, din Contele de Monte‑Cristo. Desi nu pare sa aiba o pasiune aparte pentru carti, strainul insista sa cumpere aceasta editie scumpa si sa i‑o daruiasca prietenului apropiat al lui Daniel impreuna cu o dedicatie stranie. Vizita sa declanseaza o serie de aventuri uluitoare, presarate cu urmariri, tradari, povesti de iubire, evadari spectaculoase din temnita, schimbari de identitate si reintoarceri din morti care schimba destinele tuturor si la care cititorii fideli vor lua parte cu sufletul la gura.
„Un roman al splendorii si al capcanelor, care la rindul lor ascund alte si alte capcane. In miinile lui Carlos Ruiz Zafon, fiecare scena imprumuta aerul misterios din primele filme ale lui Orson Welles. Trebuie sa fii cu adevarat romantic ca sa-i poti aprecia intreaga valoare, si abia atunci lectura ta va fi exceptionala.”
„Curata magie, doar astfel de cuvinte pot descrie romanul lui Carlos Ruiz Zafon. Istorie si arta scrisului, intriga si caracter, personaje si profiluri sinuoase, totul ca la carte. Scriitura lui Zafon e aidoma unui parfum care se risipeste, seducator si senzual, dar a carui aroma persista si dupa ce ai uitat de el.” (Hamburger Abendblatt)„Am gasit inca o carte care dovedeste ce minunat e sa te cufunzi intr-o poveste plina de resurse: seductie, risc, razbunare si un mister pe care autorul il tese magistral. Carlos Ruiz Zafon il depaseste chiar si pe extraordinarul Charles Dickens.” (The Philadelphia Enquirer)
Tocmai ce am terminat-o mi-a luat 2 zile, de… timpul este o problema. Dar este o carte care se citeste usor, te tine cu sufletul conectat in fiecare pagina, iar daca nu apuci sa o termini in aceeasi zi … atunci nu vei dormi bine pana nu o vei fi terminat :). Specifica lui Zafon, mi-a placut la nebunie!
Comentariu de Bogdan | decembrie 3, 2014 |
Ma bucur ca ti-a placut. 🙂 Zafon pur si simplu nu da gres! 😀 Abia astept volumul 4, dar mai este binisor pana atunci! Ai citit nuvela care preceda seria: „The Rose of Fire” (vol. 2.5)? Se poate descarca gratuit de pe Amazon. 🙂
Comentariu de sandybook | decembrie 3, 2014 |